EXCLUSIV | Copiii României pierd startul pentru joburile viitorului. Șeful patronatului industriei IT explică de ce vor eșua 95% dintre elevii români

Lansarea recentă a ChatGPT, un chatbot capabil să învețe și să proceseze inteligibil baze uriașe de date, schimbă deja regulile în educație. Organizația de Bacalaureat Internațional a declarat în februarie că elevii pot folosi aplicația la examen, dacă o citează. Este un prim semnal că „sistemul educațional de fabrică”, în care copiii asimilează liniar o serie de informații, este o cale către eșec într-un viitor din ce în ce mai tehnologizat. Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS), a explicat pentru GÂNDUL de ce crede că „95% dintre copiii educați în sistemul actual de învățământ din România sunt pierduți pentru viitor”.

Există riscul ca oamenii să nu se poată adapta suficient de rapid la evoluția tehnologiei în viitorul apropiat, în condițiile în care ritmul dezvoltării tehnologice „a crescut semnificativ în ultimele decenii și continuă să accelereze”, răspunde chiar ChatGPT la o întrebare privind aspectele pe care ar trebui să se concentreze educația în viitor.

Iar „sistemul educațional de fabrică”, așa cum este și cel din România, conceput să instruiască elevii, viitori angajați, să facă munci repetitive, educă „roboți care vor pierde bătălia în prima secundă când văd tehnologiile noi”, spune președintele patronatului industriei IT, Mihai Matei. Iar ceea ce ar trebui schimbat, în primul rând, în sistemul de educație, este mentalitatea, argumentează el.

Cred că vorbim, în primul rând, nu de skill-uri, ci de mentalități, iar mentalitatea principală pe care ar trebui să punem accentul în educație este aceea de adaptabilitate și de a învăța să învățăm. Pentru că bulgărele acesta de tehnologie va tot crește. Și va crește cu o viteză mai mare decât ne putem noi adapta ca umanitate. Iar acest lucru se va întâmpla în curând. În următorii 30 de ani, vom vedea niște transformări destul de mari. Vedem deja capacitatea tehnologiei de a rezolva niște probleme în mod tradițional rezolvate de oameni și de a înlocui niște joburi, însă vor veni mașini autonome, roboți autonomi și așa mai departe.

În acest context, mentalitatea care ar trebui să se schimbe în sistemul de educație este să ne educăm copiii în primul rând să aibă capacitatea de a învăța ceva nou și de a se adapta rapid.

În ce privește skill-urile care vor fi extrem de căutate pentru joburile viitorului, aș pune gândirea critică în topul abilităților. Spre exemplu, la școală, în acest moment, aplicăm sistemul educațional de fabrică. Practic, instruim niște oameni să facă munci repetitive. De fapt, tot sistemul de educație este gândit și ajustat la revoluția industrială, ca nevoie de a pregăti angajații să execute niște taskuri mai mult sau mai puțin repetitive. Ceea ce nu va mai fi valabil în viitor, pentru că toate aceste taskuri sau o mare parte dintre ele vor fi preluate de mașini”, a spus Mihai Matei, pentru GÂNDUL.

Unde pierde sistemul de învățământ „bătălia pentru viitor”

În prezent, algoritmii de tip ChatGPT au capacitatea de a rezolva o serie de taskuri specifice unor joburi care presupun o înaltă calificare, între care cele de inginer software, matematician, analist economic, data analyst, consilier financiar, contabil, jurnalist și așa mai departe. Există o bătălie acerbă între giganți tehnologici ca Microsoft, Alphabet Inc., Open AI (care a creat ChatGPT) pentru a optimiza acest tip de aplicații. Modul în care aceste instrumente de Inteligență Artificială (AI) vor modela ecosistemul economiei globale și relația angajat – angajator este o necunoscută, chiar și pentru cei care le-au creat.

Spre exemplu, Sam Altman, CEO-ul și unul dintre fondatorii OpenAI, spune că este „puțin speriat” de modul în care AI va remodela piața muncii, dar și societatea în ansamblu, scrie CNBC.

În această lume aflată în continuă schimbare, educația bazată pe învățarea prin repetiție este o rețetă sigură pentru eșec, spune Mihai Matei. Elevii de astăzi nu vor putea concura cu capacitatea de a reține și de a prelucra informația pe care o au acești algoritmi, însă vor putea excela la o abilitate pe care AI, care procesează statistic datele deja existente, nu o va avea niciodată: capacitatea de a lua decizii în situații de incertitudine. Când datele nu sunt clare „cristal”.

Spre exemplu, elevii învață istoria prin repetiție. Exact așa cum era acum 20 – 30 de ani. Nu există nicio inițiativă de a preda prin joc, astfel încât profesorii să-i țină pe elevi interesați în cum funcționează lucrurile. Acest concept nu există în școala românească. Elevii trebuie să memoreze o cantitate de informație din diferite domenii, din care rămân poate cu 5% și cu nimic altceva. Și atunci, copiii care au părinți care înțeleg să le ofere și alte forme alternative de educație vor dezvolta gândire critică, vor învăța fiind expuși la diferite experiențe și își vor însuși mecanismele cu care se pot adapta la un viitor din ce în ce mai tehnologizat.

95% dintre copiii educați în sistemul de învățământ din România azi sunt pierduți pentru viitor”, crede președintele ANIS.

Strategia Națională pentru digitalizarea educației, redusă la un subcapitol din România Educată

Ministerul Educației a lansat în consultare publică, în 2020, o  Strategie Națională pentru digitalizarea educației 2021-2027, care listează principalele probleme la care sistemul actual de învățământ din România nu are un răspuns adecvat într-o economie a viitorului. Documentul propune, punctual, soluții pentru educația digitală a elevilor și formarea digitală inițială și continuă a cadrelor didactice, un curriculum pentru meserii emergente, investiții în infrastructură, dotări și așa mai departe. Dezbaterea publică ar fi trebuit să se încheie în februarie 2021, dar a fost abandonată după numirea lui Sorin Câmpeanu la Educație, în decembrie 2020.

În iunie 2021, în cadrul dezbaterii online „Reforma digitală a Educației”, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, la acel moment consilier prezidențial, anunța preluarea unor „elemente din strategia SmartEdu în varianta finală a proiectului România Educată”.

În cele din urmă, din documentul de 100 de pagini, în care se trasau ținte clare și măsuri concrete privind alfabetizarea digitală a elevilor, a rămas doar un subcapitol în proiectul „România Educată”, care enumeră obiective și măsuri generice.

Teoretic, se discută despre „consolidarea” unor competențe-cheie pentru viitor, dar practic, în teren, profesorii fie nu au instrumentele, fie pregătirea necesară pentru a le dezvolta.

Consolidarea dobândirii celor 8 competențe-cheie începând cu învățământul preșcolar; educația digitală împreună cu dezvoltarea spiritului antreprenorial, STEM (n.r. Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) și dezvoltarea capabilității de a învăța să înveți, împreună cu celelalte competențe-cheie, respectiv competențe cetățenești, alfabetizare și multilingvism și, dar nu în ultimul rând, competențe de sensibilizare și expresie culturală sunt fundamentale pentru formarea soclului achizițiilor de învățare care fundamentează reziliența și creativitate”, își propunea Ministerul Educației în Strategia Națională pentru digitalizarea educației 2021-2027

Însă până la punerea în practică a acestor recomandări este o cale extrem de lungă, pe care nimeni nu are interesul să o parcurgă, explică Mihai Matei. Președintele ANIS adaugă că organizația pe care o conduce poartă discuții cu reprezentanții Ministerului Educației, cărora le prezintă perspectiva industriei IT,  însă problema educației „nu este una care se rezolvă ușor, și în plus este și Cenușăreasa instituțiilor publice”.

În sensul că, la nivel de declarații, se discută despre reforme, însă la la nivel de acțiune, nu prea, pentru că nu e un câștig de imagine pe termen scurt. Acolo (n.r. – în Educație) sunt probleme sistemice, începând de la infrastructură, numărul de profesori, grila de salarizare, în primul rând. Sunt enorm de multe probleme.

Pe de altă parte, dacă nu rezolvăm problema educației, frânăm dezvoltarea economică. Este o investiție care dă roade abia peste 18 ani. De aceea nu se atinge nimeni de ea. Problema principală a educației e finanțarea. Este vorba despre o investiție enormă. Iar mediul privat, atâta cât este în România, nu are resurse decât să îndrepte, pe ici pe colo câte un lucru. Dar nu are o forță sistemică. Inițiativele private – cum ar fi cea a companiei noastre (n.r. Essensys Software) de a ține cursuri de programare sau faptul că mai ajutăm ONG-urile să țină copiii sărmani la școală – toate acestea sunt o picătură într-un ocean. În România, 20 – 25% dintre elevi nu ajung la liceu. Soluția nu e în parteneriate public-private sau la mediul privat. Noi, de aceea plătim taxe. Statul, cu banii pe care îi ia, trebuie să rezolve problema educației”, explică președintele ANIS.

Peste 700 de profesori de informatică au cerut introducerea unei ore de algoritmi și programare la liceu

În România, alfabetizarea digitală a elevilor de liceu înseamnă astăzi noțiuni elementare de operare pe calculator de acum zeci de ani. Astfel, subiectele din 2022 la Bacalaureat pentru proba ”Competențe digitale” testează cunoștințe primare de utilizare a instrumentelor din Word, Excel și PowerPoint și navigarea pe motoarele de căutare.

Aceasta în contextul în care Strategia Națională pentru digitalizare, abandonată între timp, semnala deja deficiențe grave în educația tehnologică și arăta că acestea vor duce la un eșec sigur în a asigura adaptarea elevilor români la o piață a muncii din ce în ce mai tehnologizată.

Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, menționează compania de cercetare Factory 4.0 & Frames, citată în Strategia Națională pentru digitalizarea educației 2021-2027. 

Comunitatea IT din România a făcut deja demersuri pentru a grăbi o schimbare la nivel de programă școlară, însă răspunsul instituțional este extrem de lent. Anul trecut, peste 700 de profesori de informatică s-au alăturat unei inițiative a patronatului industriei IT din România, care susține introducerea unei ore de algoritmi și programare la nivel elementar, în trunchiul comun al claselor de la liceu.

În documentul semnat de Uniunea Profesorilor de Informatică (UPIR), organizația menționează că acum este a doua oară când se adresează Ministerului Educației cu privire la acest subiect, cu precizarea că ora de algoritmi și bazele programării pe tot parcursul claselor IX-XII va continua, “de fapt, planul cadru existent în prezent la gimnaziu”.

”Considerăm că orice absolvent trebuie să aibă abilități digitale materializate în utilizarea calculatorului și a programelor, dar și în capacitatea de a gândi structurat, algoritmic și de a putea construi singur un program simplu care coordonează un dispozitiv. Competențele în domeniul algoritmilor și programării elementare trebuie astfel verificate la examenul de bacalaureat în proba multidisciplinară.

Statisticile actuale spun că este o criză acută de specialiști și oameni cu minime competențe IT&C, iar cetățenii români sunt pe ultimul loc în Europa în privința competențelor digitale. De aceea facem un demers către MEN, să acorde importanța cuvenită informaticii în examenele de sfârșit de ciclu de învățământ și în trunchiul comun al planului cadru.

Iată propunerea noastră:

1. Informatica trebuie să aibă un loc important în planul cadru la liceu, indiferent de profil, de aceea susținem existența a unei ore de algoritmi și bazele programării pe tot parcursul claselor IX-XII, în toate clasele de liceu. Aceasta va continua, de fapt, planul cadru existent în prezent la gimnaziu.

2. De asemenea, solicităm ca în proba multidisciplinară de bacalaureat să existe și elemente de algoritmi și programare.

Facem precizarea că demersul nostru nu se referă la planul cadru pentru clasele de matematică-informatică, ci mai ales la acelea care nu au prevăzut nicio oră pentru studiul bazelor informaticii”, transmit profesorii în comunicatul UPIR, citat de edupedu.ro

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”

EXCLUSIV VIDEO | Anul 2022, fără schimbările majore așteptate în școală. Ștefan Pălărie: „Excesul de politizare este drama învățământului. Cât timp rămânem în zona asta, România educată este doar o panglică poleită pe un mare dezastru”